26 DE IDEI PENTRU 2026
Partea întâi. Cum să rămânem oameni într-o lume artificială.
#1 ÎN 2026, E TIMPUL SĂ NE ÎMBRĂȚIȘĂM UMANITATEA
Ultima mea scrisoare din 2025 nu aduce doar gânduri bune și optimism rupt de realism. Urmează unul dintre cei mai grei ani din vremurile intersante pe care le trăim. Și, totuși, trăim cele mai bune timpuri posibile, de neînchipuit pentru strămoșii noștri de acum 100 de ani.
Ceea ce vreau să arat prin aceste 26 DE IDEI este că depinde doar de noi, de oameni, în ce vom transforma greutățile și provocările acestor ani.
Primele 13 IDEI le citiți în newsletter-ul acesta. Următoarele 13 vor ajunge în inbox-ul vostru în primele zile din 2026.
Ideea fundamentală pentru anul următor este UMANITATEA.
Vă spun o poveste adevărată. Proprietarul unei mici librării independente din Marea Britanie a descris cea mai importantă zi din cariera lui de 40 de ani în vânzarea de cărți. Ninsese abundent peste noapte, așa că a venit foarte devreme dimineața ca să curețe trotuarul din fața librăriei. Trebuie să fii nebun să intri într-o librărie într-o zi în care orașul e blocat de nămeți. Și, totuși, povestește librarul, ”în după-amiaza acelei zile, un bărbat din zonă a intrat în magazin și m-a rugat să îi recomand o poezie pe care să o citească la înmormântarea tatălui său. Vânzarea bună de cărți înseamnă mult, mult mai mult decât a vinde cărți.”
Asta este povestea cu care eu intru în noul an. Și de fiecare dată când, în anul ce vine, voi avea un moment de cumpănă sau un sentiment de inutilitate și mă voi întreba ”De ce fac asta?”, răspunsul va fi în morala librarurului: ”Pentru oameni.”
#2 TOTUL DEVINE TELEVIZIUNE…
…chiar dacă din ce în ce mai puțină lume se uită la televizor.
Telefonul este un televizor mai performant decât televizorul. Iar rețelele sociale sunt un mediu mai fertil pentru televiziune decât bătrâna televiziune.
Televiziunea clasică avea început și sfârșit. Telefonul nu se oprește niciodată. Zapping-ul a fost înlocuit cu scroll-ul infinit.
Rețelele sociale nu mai sunt aproape deloc sociale. Doar 7% din timpul petrecut astăzi pe Instagram înseamnă consum de conținut de la ”prieteni”. 90% din timp e ”înghițit” de vizionarea de clipuri video - fără legătură între ele și postate de conturi pe care nu am ales să le urmărim - pregătite pe un ”platouaș” de algoritmii bazați pe AI.
În ultimii 10 ani, nu am fost martorii exploziei social media, ci doar am înlocuit ”micul ecran” cu ”foarte micul ecran”.
Iar, înainte să ne uităm la ”generația anxioasă”, la ”tinerii din ziua de azi…”, hai să recunoaștem că…
#3 ADEVĂRATA DEPENDENȚĂ DE ECRANE E LA VÂRSTA A TREIA
Vârstnicii au fost mereu campionii privitului la televizor. ”Noua televiziune” li se potrivește perfect. Știți și voi măcar un părinte sau un bunic care ”rupe” Facebook-ul sau, mai nou, TikTok-ul și care știe exact ”ce zice lumea”, ”ce a mai apărut”, ”ce pericol mare ne pândește”…
Potrivit unui studiu, persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse decât cele sub 25 de ani să dețină tablete, televizoare smart, e-readere, calculatoare desktop sau laptopuri. Nu au renunțat nici la vechiul televizor, dar au adoptat rapid și ”televiziunea” de pe rețelele sociale, astfel încât timpul lor pe ecrane este mai mare decât la tineri.
Nimeni nu se mai pensionează și coboară să joace șah în Cismigiu. Ecranele le țin tovărășie. Sunt principala conversație și prezență. Fereastra lor către lume.
Doar că societatea e prea atentă să nu îi distrugă digital pe copii ca să îi mai pese și de vârstnici. La adolescenți, avem studii, avem părinți care le spun ”mai lasă telefonul…”. Au parte de ”balustrade” care nu le permit să cadă în gol. Seniorilor nu le face nimeni programul, au timp liber din plin și sunt victimele perfecte ale algoritmilor, conspirațiilor și fraudelor online.
Când vrei să-i fii de folos unui bătrân, nu e suficient să-l ajuți să treacă strada. Ajută-l să nu cadă în golul digital! E o cruntă singurătate și inutilitate, de fapt, acolo.
#4 DISTRUGEREA URMĂTOAREI GENERAȚII VA CONTINUA
La începutul anului 2025, cineva a întrebat ChatGPT:
Dacă ai fi diavolul, cum ai distruge următoarea generație, fără ca ea să-și dea seama?
Răspunsurile ChatGPT au fost uimitoare:
”Nu aș folosi violența, ci confortul.”
”I-aș ține ocupați. Mereu distrași.”
”Le-aș privi mințile cum putrezesc încet, fără să-și dea seama. Iar partea cea mai bună e că nu și-ar da seama că sunt eu. Ar numi asta libertate.”
Psihologul Jonathan Haidt, autorul cărților ”Ipoteza fericirii” și ”O generație în pericol”, a tradus asta pe înțelesul tuturor: ”Dacă diavolul ar vrea să distrugă o generație, ar da pur și simplu tuturor smartphone-uri.”
Distrugerea începe cu distragerea. Dacă tinerii nu reușesc să își antreneze atenția, nu mai pot învăța, crea sau iubi cu adevărat.
Distrugerea continuă cu dezrădăcinarea. Același Haidt spune: ”Dacă estompezi sursele de sens — familia, comunitatea, națiunea, credința, vocația — tinerii rătăcesc. Vor fi încurajați să vadă identitatea ca fiind fluidă, performativă, mereu gestionată pentru aprobarea externă (like-uri, urmăritori), în loc să fie ancorată în valori durabile sau angajamente. Asta îi face maleabili, anxioși și dependenți de validare externă.”
Distrugerea se desăvârșește cu deconectarea. Surogate digitale pentru prietenie, iubire și intimitate. Subminarea încrederii între generații, suspiciune între părinți și copii, profesori și elevi, bătrâni și tineri. Nerecunoașterea autorității.
Am mai scris în acest newsletter. Opusul distragerii ( distracția) este conexiunea. Opusul dezrădăcinării este familia sau o comunitate cu povești morale. Iar opusul deconectării sunt relațiile reale, cu sens.
Altfel, marele pericol care ne paște este…
#5 NU VOM MAI DEOSEBI CE E REAL DE A.I.
În 2025, conținutul generat de inteligența artificială a trecut testul propriei noastre judecăți. Se numește Testul Turing și e un instrument care stabilește momentul în care o mașină capabilă să genereze un text poate păcăli un om să creadă că nu e robot. Dar nu s-a oprit aici.
A.I. a depășit recent un alt prag. Imaginile și videoclipurile pe care A.I.-ul le poate produce sunt acum, uneori, imposibil de deosebit de cele reale.
În iunie, un bărbat din California a filmat în realitate coioți care urcau pe o trambulină și săreau jucăuș. Filmarea a inspirat un val de videoclipuri A.I.: iepuri sărind mai sus decât ar putea vreodată, elani făcând tumbe, urși care cad și rup trambulina…
Toată această uzină fabrică cantități enorme de A.I. Slop. Mizerie, adică. Dar inflația asta de conținut fals are un efect mai profund decât ne imaginăm. A.I.-ul nu ne păcălește doar vizual. Erodează adevărul. Pericolul nu e că vom crede orice. Pericolul e că nu vom mai crede nimic.
Și asta va duce la…
#6 SFÂRȘITUL GÂNDIRII
Într-unul dintre cele mai bune articole citite în 2025, jurnalistul Derek Thomson avertizează că adevătata criză a erei A.I. nu este că mașinile încep să gândească, ci că oamenii vor înceta să mai facă asta.
Nu ar trebui să ne sperie faptul că inteligența artificială ne va lua locurile de muncă. Noi înșine suntem de speriat: ne cedăm de bună voie capacitățile cognitive. Externalizăm efortul, răbdarea, gândirea lentă. Nu mai naștem idei, ci le cerem instant.
Și nici nu ne dăm seama. Vom avea mai mult timp liber, mai mult divertisment. Și mințile - tot mai goale.
#7 DECLINUL CITITULUI
46% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an.
Doar 8% dintre adolescenții din România citesc zilnic.
Mai puțini chiar decât în Statele Unite.
”Majoritatea studenților noștri sunt analfabeți funcțional”, scrie un profesor universitar sub pseudonim. E o realitate: studenți de la universități de elită ajung în campus fără să fi citit vreodată o carte întreagă.
Declinul cititului nu e o problemă educațională. Citirea și scrierea sunt bazele gândirii.
Noua cărțulie preferată a soției mele este ”Ce fac cărțile din oameni”, un manifest pentru reîndrăgostirea de citit scris de Igor Guzun și Sergiu Beznițchi. Pagina pe care mi-a arătat-o Gabriela este asta:
Fără citit, gândirea se subțiază. Fără cărți, omenirea va avea mai puțină omenie.
#8 CEA MAI BUNĂ IDEE DIN 2026 ESTE UN CLUB DE CARTE
…și cred că e planul la care mă gândesc cel mai serios pentru noul an. Nu-i așa că s-ar potrivi cel mai bine în jurul comunității ”Oameni Normali”?
Nu vom opri declinul cititului. Nu vom salva lumea. Dar putem să ne salvăm pe noi, om cu om, cu câte o carte pe lună.
În zilele dintre Crăciun și Revelion, eu m-am salvat cu ”Viața lui Panait Istrati”, scrisă și documentată impresionant de Stelian Tănase.
Aș vrea să o citească fiecare om din lumea mea. E povestea celui mai de succes scriitor român din toate timpurile. La un secol distanță, nimeni nu a reușit să fie tradus în atâtea limbi și să vândă atâtea cărți precum Panait Istrati, acest ”vagabond cu 4 clase”, care a cucerit lumea cu poveștile lui, dar murit sărac lipit pământului.
#9 ”LUMEA NU E PROASTĂ”
Pare că tot ceea ce am scris până acum ne conduce către o AIpocalipsă. Dar să nu uităm că suntem cea mai adaptabilă specie de pe Pământ. Și există raze de soare.
Continuarea listei este disponibilă pentru abonații care aleg să fie MEMBRI AI CLUBULUI ”OAMENI NORMALI”
Scrierea acestui newsletter a însemnat o muncă de câteva zile. Și vă mulțumesc că apreciați asta și alegeți să o prețuiți
URMEAZĂ: CEL MAI BUN SFAT PENTRU 2026, FENOMENUL CULTURAL AL ANULUI ȘI ”DE CE TRĂIM ÎNTR-UN SPAȚIU GOL”…
